Azi am fost oarecum “fortat” de imprejurari sa merg cu 644. Pentru cei ce nu stiu, este un autobuz ca oricare alt autobuz care inlocuieste o ruta de tramvai. Giulestiul este o epava, si mai e ceva timp pana o sa vedem pe 44, 2 si 11 trecand pe acolo. Asa ca exista un autobuz ce merge din cartierul 16 Februarie (am tot cautat pe net motivul denumirii… nu gasesc, imi pare rau) pana la Gara Basarab.
Evident, lumea nu prea isi cumpara bilet, si autobuzul merge in pierdere. Din fericire, se fac razii. Azi am asistat la o razie, si m-am bucurat. De fapt, tot timpul cand vad controlori in autobuz/tramvai ma bucur. Pana la urma, eu imi cumpar abonament, iar blatul nu se pune problema (decat cand nu mai am abonament, si asta foaarte rar). Asadar, autobuzul e oprit intre statii, se urca controlori pe toate usile, barbatii tipa, femeile zbiara, copiii plang… haos!
Faza cea mai tare a fost azi. Se suie controlorii, se porneste haosul, intr-un autobuz aglomerat, da jos 5, 7, 10 persoane, si se opreste la o tanti, cu fi’sa si nepot’su, care a scos biletul sa-l composteze abea cand a ajuns controlorul langa ea. Urlete “nu ma dau joos, nuuu, aoleooo, pierd trenuuu”, controlorul incisiv, pe pozitii (de cand imi doream sa folosesc replica asta… ahhh:) ) ii cere buletinul, si sa coboare. Tanti scoate buletinul, i-l arata, se mai cearta cu el, scandal… controlorul i-a spus ca autobuzul nu pleaca daca ea nu se da jos, incep sa urle restul calatorilor “hai femeieee, da-te jos…”, femeia pe pozitii! Controlorul coboara, ii spune sa se calmeze, si pleaca autobuzul. Eram relativ nervos, cum adica, pentru unii muma, pentru altii ciuma… de ce a lasat-o in pace, ei dracie, asta nu e dreptate…
Din fericire pentru mine, pentru ca da, nu suport sa vad ca sunt unii mai buni decat altii in astfel de situatii, dupa 2 statii, tanti isi da seama ca nu mai are buletinul. 1-0 pentru controlor, a reusit sa i-l ia, probabil ca amenda o va astepta acasa. “So the system does work!” – Lisa din familia Simpson.