M-am cam lasat pe tanjala cu blogul asta… Scriu cam rar, dar am o scuza. Multa treaba la birou, deh…In fine, imi tot sta in cap chestia asta, si trebuie sa o scriu, ca altfel turbez (de vineri seara ma tot gandesc sa o scriu aici)

“La popa la poarta
-I o pisica moarta
Cine o rade si o vorbi
S-o manance coapta
Cu marar si patrunjel
Si untura de catel” 

Chestia asta o stiu de cand eram mic. De obicei inainte sa recitam asta, spuneam noapte buna sifonierului, patului, usii…