Contrar asteptarilor, multi oameni ar ramane surprinsi sa descopere ca zapada nu este alba de fapt. Da, in unele curti este verde, in altele este galbena – asta sigur nu se mananca, aviz amatorilor.

De ce sa crezi ca zapada este verde? Pai, sa o luam treptat – azi dimineata treceam cu troleul pe langa Gradina Botanica din Bucuresti, si am constatat ca are portile deschise. Inauntru, zapada era neatinsa, si totusi… eu ma gandeam ca e verde. Avand in vedere ca in ziua asta era multa ceata, si de la atata privit peisajul “alb” privirea imi juca feste. Drept urmare, zapada este verde. Din cand in cand, poate lua nuante de mov/portocaliu, dar predominant verde.

Si ca sa continui in nota asta psihedelica, acum 2 nopti am avut un vis revelator – avand in vedere cat de realist s-a manifestat, trebuie sa fi fost un semn, ceva – drept urmare, in ultima vreme cand ascult muzica am devenit foarte atent la bas, si modul in care este utilizat in muzica. Drept urmare, dupa cum spunea Jeff Ament, basistul formatiei Pearl Jam:
“I have to be able to feel the bass. I’ve worked hard with our producers to make sure that when you play our records on your stereo, you can feel the bass. You might not necessarily be able to hear it all the time, but if you turn it up you can feel the movement in the low end — that it’s moving the song. And when it’s not there, it should be creating a dynamic.” incerc sa “cuprind” acea miscare produsa de bas.

Ma gandeam sa incep si o lista “To do” pentru noul an. Undeva pe acolo ma gandeam ca as putea incerca o serie de “self help”, intre acele teme incluzand “cum sa iti ‘tunezi‘ telefonul pentru a se asorta cu podeaua”, “how to become a stalker in 10 easy steps”, “turul Romaniei in 7 zile si 12 ore” si “cum sa sari cu bicicleta o bordura de 20 cm doar ca sa te infigi intr-o masina parcata”. Unele sunt inca la nivel conceptual, altele deja au ajuns la 1-2 pasi. Ramane de vazut la sfarsit care se va cerne, si care va fi “crema”.

In alta ordine de idei, ar fi fost frumos ca anul 2008 sa mai aduca si cateva zile de concediu in plus, pentru ca niciodata nu stii cand vrei sa mai fugi din oras. Sper de asemenea ca anul 2008 sa fie caracterizat de aceste “iesiri” subite, neasteptate – s-ar putea ca asta sa fie cea mai importanta decizie.

Dedicatie speciala pentru ziua de lucru de azi, in melodia ce urmeaza, si un calduros “La revedere”, sau “Buna seara prieteni, bunaseara tuturor”:

PS – am uitat sa specific, anul acesta imi doresc sa fie unul in care sa invat cat mai mult, din orice, si nu imi pasa cat timp o sa-mi manance asta.