Tocmai am vazut un film. Dragut. Intra in lista mea de “favorite”. Se numeste 500 Days of Summer. Ce mi-a placut, a fost ca intr-un fel m-am identificat cu o mare parte din el.

M-a facut sa ma gandesc la ceva ce, din cate imi aduc eu aminte, am citit pe undeva. Si anume, sunt convins ca tot timpul ne proiectam sentimentele noastre asupra altora. Ce vreau sa spun, e ca atunci cand 2 oameni petrec timp impreuna, noi o sa ne proiectam o serie de asteptari, niste tipare cu care suntem obisnuiti. Banuiesc eu, asa e societatea, asa suntem educati, pachetul emotional ne spune ca daca e ceva nou, nu e neaparat bun. Recunosc, asa mi-am trait viata pana acum. In Zorba Grecul e o replica superba, nu-mi aduc aminte exact cum, dar Zorba vedea totul ca fiind nou. Chiar daca era ceva ce vazuse, facuse, simtise de nenumarate ori inainte, totul venea ca nou, ca special. Poate asa ar trebui sa-mi ghidez si eu viata. Sa nu mai am asteptari de la altii, decat de la mine….

…and you don’t even know yet…